Ce este smalțul plique-à-jour?

Tot ce trebuie să știi despre tehnica smalțului plique-à-jour

Elementele esențiale ale acestei tehnici de smalț plique-à-jour

Emailul plic-à-jour este o tehnică complexă de emailare folosită în artele decorative, în special în perioada Art Nouveau. Cu toate acestea, astăzi, această tehnică aproape că nu mai este folosită din cauza costului economic pe care îl reprezintă și a deficitului de meșteri care stăpânesc această tehnică.

Termenul „plique-à-jour” provine din cuvintele franceze „pliquer”, care înseamnă „a umple” și „jour”, care înseamnă „lumina zilei” sau „deschidere”. Această tehnică implică crearea de modele folosind emailuri transparente sau translucide aplicate pe un cadru metalic, de obicei auriu, Argint sau în alte metale prețioase, deci fără bază (spre deosebire de tehnica cloisonné sau champlevé). După ardere, smalțul se lipește doar de pereți despărțitori, permițând astfel transparență, ca un efect de vitraliu de biserică.

Câteva caracteristici ale tehnicii smalțului plique-à-jour

• din sticlă colorată. Se aplică în celule sau compartimente delicate și, atunci când este privit împotriva luminii, permite luminii să treacă, creând un efect frumos, opalescent.
• Formarea celulelor: Cadrul metalic al piesei este prelucrat cu atenție pentru a forma celule sau partiții care țin smalțul. Aceste celule sunt adesea realizate prin sudarea sau formarea de fire metalice fine, ceea ce permite modele complexe, sau prin tăierea lor dintr-o placă metalică.
• Aplicarea smalțului: Smalțul, o pulbere de sticlă, se așează cu grijă în celulele cadrului metalic. Apoi piesa este arse într-un cuptor cu temperatură ridicată. Astfel, smalțul se poate topi și fuziona cu metalul. Pot fi aplicate și arse mai multe straturi de glazură pentru a obține culoarea și adâncimea dorite.
• Tehnica dificilă: emailarea Paste-à-jour este considerată una dintre cele mai dificile tehnici de emailare. Într-adevăr, complexitatea acestei tehnici și riscul mare de a sparge smalțul sau de a modifica culoarea smalțului o fac formidabilă...

 Istoria și maeștrii tehnicii plique-à-jour

În timp ce lucrările cu smalț pot fi găsite în antichitate în jurul secolului al II-lea î.Hr., plique-à-jour a apărut mai degrabă în timpul Imperiului Bizantin, în jurul secolului al IV-lea d.Hr. A fost găsit mai târziu în Europa în Evul Mediu. Limoges era deja un centru important de expertiză a smalțului în acest moment. Există și urme ale descrierii acestui proces în secolul al XVI-lea de către Benvenuto Cellini. Cu toate acestea, este extrem de rar să găsiți piese din aceste perioade având în vedere fragilitatea lor.

În secolul al XIX-lea, Alexis Falize, ca și Jules Chaize, Eugène Fontenay, Froment-Meurice, Frédéric Boucheron, redescoperă aceste emailuri și artizanii lor. În jurul anului 1864, emailătorul Charles Riffault a creat piese de email plique-à-jour pentru Boucheron. Acestea vor fi prezentate la Expoziția Universală de la Paris.

Frâu Lalique a fost unul dintre cei care au folosit cel mai mult acest material printre reprezentanții Art Nouveau precum Fabergé și Vever...

Astăzi, Sandrine Tessier, franceză și Meilleur Ouvrière de France, lucrează cu Vever și Inès Hamaguchi, elvețiană, precum și cu mari aurari precum Cartier sau Hermès care are și al lui colectie de bratari emailateL pe site-ul nostru. Acești mari aurari se numără printre numele care stabilesc standardul pentru tehnica smalțului plique-à-jour pentru a crea piese excepționale. 

Veți găsi bijuterii emailate și câteva bijuterii plique-à-jour, în special în selecția noastră de bijuterii Art Nouveau.